Pupat Piata Independentei linga oala cu laturi

Iar au trecut aproape 5 luni (sau mai mult?) de cind n-am postat nimic. Inaintea alegerilor si in campania electorala n-am postat pentru ca am fost implicat direct - nu, Doamne fereste, n-am candidat, am fost doar consilier -, ceea ce, in parte, imi scuza inactivitatea.
Se pare ca n-am gresit prea mult in ultimul material pe care l-am postat (ultimul inaintea acestuia, desigur). Ba chiar am crezut ca vom avea parte de un minim de democratie si n-am putut nici macar visa le ce s-a intimplat si se intimpla in continuare in materie de politica. Stiu ca este banal ceea ce spun dar, din nou, realitatea a batut inchipuirea. Realitatea aceasta care a devenit un fel de umor negru ce ne va afecta viata de zi cu zi. Asa ca, chiar daca zimbim acum, fie si amar, vor urma grimasele de durere.
Declicul s-a produs simbata cind s-a anuntat semnarea protocolului intre cele doua partide, incompatibile doctrinar deoarece sunt situate in mod logic si firesc, de cele doua parti ale esicherului politic, stinga-dreapta, respectiv PSD si PD-L. M-a pufnit risul atunci cind am auzit si vazut stirea la tv, pentru ca mi-am amintit de citiva pedelisti infocati, care in timpul campaniei imi spuneau (citatul este aproximativ) cam asa: O sa vezi, ii zdrobim pe acesti nenorociti de comunisti pesedisti, pe mafiotii, hotii, baronii locali - si alte multe astfel de "calificative" - si vom conduce tara. Trebuie sa dispara din politica acest cancer care este pesedeul. Si, la nici o luna dupa ce si-au aratat muschii, i-au injurat, scuipat, hulit, amenintat cu Bau-Baul national al carui pupitru de comanda se afla la Cotroceni, DNA-ul, pe pesedisti (nu ca pesedistii ar fi fost calugarite virgine in campanie, dar acum nu este vorba despre ei - odata vom vorbi si despre pesede si pesedisti), pina la curgerea balelor si pina la invinetirea fetei, peste noapte, la un simplu fluier si la o comanda "Aport!" al lui Basescu, pedeleii s-au conformat si au declarat ca pesedistii nu mai sunt nici comunisit, nici hoti, nici mafioti, nici altfel, sunt noii lor frati de cruce. Ba mai mult, "Pupat Piata Independentei". Desigur, ei sunt pedeleii paralei, nascuti din spuma marii, nepatati si neprihaniti, care cu totii, de la Basescu la Boc si mai departe la ceilalti citi membri or mai fi, traiesc numai din salariu, isi platesc impozitele la timp si in totalitate, nu fac afaceri, nu spoliaza statul, nu fac nimic ilegal. Liderii lor au masini luxoase din banii economisiti la piata, vilele le au mostenire de la traco-daci, iar gentile Luis Vuton si costumele Armani, Versace si ce marci de lux or mai exista, le-au cumparat la second-hand (si de-acolo atunci cind au fost reduceri de 99%).
Apoi a venit palma data de "Draga Stolo" lui Poppeye marinarul ce se crede buricul pamintului Romaniei, tatucul care musai sa ne conduca, altfel "pierim pe cale". Sincer vorbind, in primii 4 ani de "domnie", Ceausescu (pe care daca cineva l-a urit, i-a dorit moartea si s-a bucurat nespus atunci cind a cazut si enorm atunci cind l-au impuscat, atunci eu sunt unul dintre ei) nu se comporta precum Basescu, nu-si dispretuia - inca - poporul si nici apropiatii, nu se credea Mesia Romaniei, asa cum face actualul (nu-mi vine nicicum sa scriu "presedinte" deoarece am impresia ca murdaresc aceasta functie pronuntind-o inaintea numelui lui Basescu), Ceausescu nu facea asta, nu facea aia, nu facea ce mai vreti. Sa fie clar: in primii 4 ani de domnie!
Acum, daca stam si judecam fara patima, avem exact ce-am votat. Nimic in plus, nimic in minus. Votat=obtinut. Si sunt convins ca si dupa ce s-a rasturnat, a nu stiu cita oara in ultimii 19 ani, oala cu laturi in mijlocul pietei, stropindu-ne pe noi toti nu numai pe ei, vor fi unii care la anul il vor vota pe "Marele om politic", "Inventatorul Baltii rusesti", "Geniul din Carpati", (asa i se spunea si lui Ceausescu - dar pe fond, e vreo diferenta? -, dar nu i se spunea asa chiar in primii 4 ani) , dupa care se vor minuna foarte atunci cind vor constata ca si-au legat singuri catusele pe incheieturi.
Mai mult, sunt la fel de convins ca vor fi multi romani care vor vota peste 4 ani asa cum au facut-o in 30 noiembrie, adica vor pune stampila pe aceeasi candidati (chiar daca vor avea alte nume, vor proveni din acelasi partid), dupa care se vor minuna din nou atunci cind vor constata ca au ajuns de unde au plecat. Adica "ori pe cine votezi, tot pe ei ii votezi" (pe cei ce s-a decis de dinainte de alageri ca trebuie sa-i votezi ca sa le iasa lor pasenta).
Chiar mai crede cineva ca formarea marii Aliante PSD+PC + PD-L s-a decis dupa alegeri? Eu cred ca formarea ei a fost "combinata" in laboratoarele de alchimie de la Cotroceni cu mult inaintea campaniei electorale. Chiar mai crede cineva afirmatiile liderilor celor doua partide de genul "am facut-o pentru tara" (ii intereseaza soarta tarii precum pe mine cea a Constelatiei Casiopeea), sau "am facut-o sa scoatem tara din criza" (adica sa nu lasam sa ia altii miliardele de euro ce vor veni de le Uniunea Europeana si de la guvern, hai sa le luam noi ca doar n-om fi prosti)? Eu cred, ba mai mult, sunt convins, ca totul s-a invirtit si se invirte in jurul firmelor (chiar daca nu sunt pe numele lor, ca doar au mame, tati, socri, soacre, sau alte neamuri cita frunza si iarba) liderilor si parlamentarilor celor doua partide, adica in jurul banilor, indiferent ca sunt publici, comunitari, privati sau de cite feluri or mai fi. Probabil, unul dintre argumentele cu care pesedistii i-au covins pe pedelisti in ce priveste scoaterea UDMR din schema a fost de genul: "Ce esti prost, nenea Iancule, sa-i impartim cu ungurii?"
Cum ar spune "filosoful" Vanghelie, "Banii e totul", sau "Banii nu are culoare politica".

Din alegeri in alegeri spre victoria finala

N-am mai postat nimic pe blog de mult timp, prins cu munca dar si plin de lehamite fata de ceea cea fost,  este si - din pacate- probabil va fi. Asa cum am promis in primul material in care am incercat - dupa puterile si priceperea mea - sa definesc blogul, nu voi posta decit atunci cind voi simti nevoia sa spun ceva si nu doar ca sa ma aflu in treaba.Acum ca a trecut si primul val de alegeri (urmeaza al doilea val in noiembrie), in care am facut ceea ce facem de 18 ani incoace, adica unii au votat, altii (multi) n-au votat, iar altii s-au dus la vot ca sa se afle in treaba si au pus stampila precum se aleg numerele la loto. Acesta este de fapt si motivul pentru care am intitulat aceste ginduri "Din alegeri in alegeri spre victoria finala" (ce fel de victorie ar trebui s-o numim ca sa rimeze cu "alegeri", asa cum in sloganul original pe care ni-l amintim - din fericire - numai cei trecuti de prima tinerete nu si tinerii, "greseala" rima cu "finala"?).

A trecut si Campionatul european de fotbal, asa ca ne concentram iata, asupra colegiilor uninominale, asupra noilor "lucruri traznite" pe care nu le spun numai copiii ci si conducatorii nostri, incepind cu Popeye si terminind cu cel din urma (in ordine alfabetica, desigur) politician, asupra alegerilor din noiembrie, asupra a tot ceea ce vreti, in afara problemelor reale ale tarii noastre. Si, ca sa enumeram numai citeva, aceste sunt multe si grave, cum sunt si scumpirea produselor si a combustibilului ceea ce inseamna de fapt scaderea nivelului de trai, plecarea din tara in numar tot mai mare a tinerilor medici, ingineri, specialisti in diferite domenii, sinuciderea copiilor lasati acasa de parintii care culeg caspuni in Spania, semi-alfabetii de 15 ani care au absolvit o socala generala, lipsa unei perspective clare si a unui termen previzibil pentru imbunatatirea nivelului de trai si multe altele.

In loc sa abordeze astfel de teme si sa ne spuna ce vor face pentru a rezolva problemele grave ale tarii daca ii vom vota, politicienii "se dau balene in galeata" (expresia nu-mi apartine,  este a "mosului" Leonard Doroftei) se lauda ca daca vor cistiga alegerile vor forma un guvern cum n-a mai avut Romania de la Decebal incoace si ca nu va mai trebui sa muncim, tara va prospera prin simpla lor prezenta la guvernare. De cum deschid ochii si ajung in vreo functie politica, ai nostri politicieni se cred de talie mondiala daca nu chiar galactica, se cred tari si destepti, se cred de neinlocuit si asa mai departe. Este adevarat, au in fata un exempu graitor, mus-ul care a facut cei sapte ani de-acasa la fara frecventa iar educatia din scolile si facultatea pe care le-a absolvit nu s-a lipit de el, cel care se crede cel putin secund de comandant pe vaporul lumii, in timp ce freaca puntea asa cum trebuie sa faca un mus, cel ce se viseaza bind din acelasi pocal cu presedintii marilor puteri pe cind el linge doar cele citeva picaturi scapate de acestia din pahare, cel pe cel ce lumea nu-l mai incape, pe nedrept numit presedinte, Traian Basescu.  Acestuia i se potriveste cel mai bine expresia - este adevarat, deloc savanta - "balena in galeata". 

Si, probabil, multi dintre noi ii vor crede din nou pe acesti asa zis politicieni, ii vor vota din nou, iar ei vor face ceea ce au facut si pina acum, adica isi vor rotunji conturile din banci, iar noi vom astepta urmatoarele alegeri ca sa comitem aceleasi greseli. Poate ca, dupa 3-4 legislaturi de acum inainte, dupa ce tinerii politicieni nu vor mai avea de la cine sa invete cum se trag sfori pentru propasirea proprie, a familiei si rudeniilor si nu pentru propasirea tarii lor, vom avea si politica si politicieni dupa modelul celor din tari cu traditie de sute de ani de democratie. Pina atunci, vin ai nostri, pleaca ai nostri, pentru ca toti sunt o apa si-un pamint.

Si atunci, de ce suntem ipocriti si ne miram de scirba tinerilor ( si nu numai) fata de tot ceea ce insemna politica si politicieni, ne miram ca tinerii, copiii, nepotii nostri, vor sa evadeze din aceasta tara adusa de politicieni cu vile, masini de sute de mii de euro, milioane de lei (noi, desigur) in conturi, in pragul saraciei. De ce ne mai mira oare expresia "Saraca tara bogata!".  

fotbalul bate alegerile

Alegerile locale care tocmai au trecut s-au bucurat, asa cum era de asteptat de altfel, de un interes scazut, in special in rindul tinerilor. Nici tinerii nici adultii si nici macar cei de virsta a treia care merg la vot orice s-ar intimpla, nu mai au incredere in politicienii care in campanie au promis marea si sarea, iar dupa ce se vad cu sacii in caruta uita ce-au promis si isi dau silinta sa-si faca plinul pina tine mandatul ca nu se stie daca mai urmeaza unul, asa ca ce-i sigur, e sigur. 

In Satu Mare, ne convine, nu ne convine sa recunoastem, campanie "meseriasa" si-a facut numai UDMR-ul. Ceva-ceva care a semanat cu o campanie adevarata a facut si PNL-ul. Si gata. PSD, atit la presedintia Consiliului Judetean, la consilii si primari, a facut campanie electorala dupa ureche, ca sa nu mai vorbim de cea facuta doctorului Coica, cel care il infrunta - oare? - pe Ilyes in 15 iunie. Celalalte partide, fie n-au avut bani, fie n-au avut consilieri de campanie, fie nu le-au avut nici pe una nici pe alta, s-au facut ca fac campanie electorala. Iar rezultatele vorbesc de la sine.

Cu exceptia UDMR-ului si partial a PNL-ului, in Satu Mare partidele nu au avut candidati credibili, cu carisma, care sa dea incredere alegatorului si sa-l faca sa puna stampila pe numele lui daca nu din alt motiv, cel putin pentru ca zimbeste frumos, se poarta frumos, sau pur si simplu este simpatic. 

Dar, alegarile au trecut, adica mai urmeaza turul doi in citeva localitati dar, cu mici exceptii, rezultatele sunt previzibile. Ilyes ramine primar la Satu Mare, UDMR cistiga la Carei si asa mai departe.

Si a venit in sfirsit EURO 2008. Cui ii mai pasa de alegeri? Tineri, maturi, batrini si copii, suntem cu ochii pe sticla. Mai sunt 9 ore pina cind ai nostri infrunta cocosul galic. Toti cei ce iuibesc fotbalul dar mai ales, simt romaneste, speram sa-l jumulim cel putin cu un minim 1-0. Si dupa aceea inca o victorie si un egal si am iesit din grupe. E simplu de vorbit, nu? Mai greu e pentru cei din teren care, sunt convins ca vor acelasi lucru ca si noi, doar ca ei trebuie sa-l transpuna in practica in timp ce noi putem doar sa dam din gura.

Pina acum, in cele doua zile, cu exceptia celui jucat de nemti (si panzerul german n-a jucat cu polonezii cu motoarele turate la maximun), n-am prea vazut fotbal spectaculos, dar adevaratele partide vor avea loc zilele urmatoare. 

Oricum, timp de o luna vedem fotbal, iar daca vor fi si ai nostri pe teren pina catre sau chiar pina la  incheierea europeanului, va fi si mai bine. Hai Romania!!!

Posta, institutia in care clientul face curatenie

Printre foarte putinele daca nu chiar singura institutie cu capital de stat din Romania care s-a "intepenit" la bariera dintre anii 1989 si 1990 si nu vrea cu nici un chip sa semene cu o surata de-a sa, daca nu cu una din UE cel putin cu una dintr-o tara abia iesita din epoca feudala, este Posta. Toti cei am avut o cit de mica problema pe la ghiseele postei stim ca, desi exista in fiecare oficiu 2, 3, 4 sau chiar mai multe ghisee, se lucreaza numai la unul sau doua, in cel mai bun caz, asta probabil ca sa nu uitam de "institutia" rindului, sa nu uitam ca pentru a ni se face favorul de a fi serviti - pe banii nostri -, trebuie musai sa stam la coada. Cozile insa au devenit ceva banal in cazul postei care, chiar daca angajatii si conducerea ei uita, noi trebuie sa le amintim, presteaza servicii contra cost. Deci ar trebuie sa functioneze si in cazul postei relatia slujbas-client. 

Unul din factorii ce ajuta in mod substantial la cresterea cozii si deci, la sporirea numarului de minute petrecute pentru o simpla operatiune la ghiseu este lipsa de indeminare a angajatelor in minuitul tastaturii de calculator. La profitul pe care il obtine, destul de mare in raport cu calitatea serviciilor, Posta nu si-a permis probabil sa organizeze niste cursuri de operare pe calculator, cursuri simple de citeva ore, cel mult. Prin urmare, functionarele bat cite o litera, tin degetul in aer doua-trei secunde, mai bat o litera dupa ce o gasesc cu greu pe tastatura si tot asa, pina cind reusesc sa completeze cele citeva cuvinte cerute de formularele cu ajutorul carora se efectueaza serviciile postale. 

Prin urmare, si in cazul postei ar trebui sa fie valabil, cel putin teoretic, principiul "clientul nostru, stapinul nostru". Desigur, angajatii ei nici nu pot concepe asa ceva atita timp cit posta are cvasi-monopol in domeniul serviciilor postale din Romania. 

Asa ca, la posta functioneaza principiul "clientul nostru, sclavul nostru". Un exemplu elocvent despre care nu am auzit din gura altuia, ci am vazut cu ochii mei ce si cum s-a intimplat: luni, 14 aprilie, in jurul orei 11,30,un client se prezinta la unul din ghiseele Oficiului din piata 25 Octombrie Satu Mare, avind impachetata intr-un ziar o sticla de bautura relativ scumpa. Clientul era absolut treaz, mai ales ca, asa cum aveam sa vad dupa ce a iesit din oficiu, a urcat la volan. Dar si fara volan, omul era treaz din toate punctele de vedere. Voind sa-si scoata din buzunar banii pentru a plati timbrul solicitat, sticla i-a alunecat din ziar si s-a spart in fata ghiseului. Omul si-a cerut scuze, a spus de mai multe ori ca-i pare rau atit pentru ca a facut mizerie dar si pentru ca a spart o sticla cu bautura destul de scumpa si a dat sa plece. Autoritara, angajata de la ghiseu i-a impins in mina un faras si o matura si i-a cerut cu glas rastit sa mature cioburile si sa le puna intr-un cos de gunoi aflat la citva metri distanta. Omul s-a executat dupa care a plecat bombanind.

Sper ca, auzind asa ceva, sa nu le treaca prin minte si altor angajati ai altor firme de prestari servicii sa le ceara clientilor sa spele pe jos cu mopul dupa ce au calcat pe gresia abia stearsa, sau sa spele cu spirt suportul de la ghiseu dupa ce au pus mina pe el, sau sa curate masa pe care au varsat neintentionat cafea, sau sa culeaga cioburile dupa ce au scapat din greseala un pahar care s-a spart, sau alte asemenea umilinte. Si ma refer la alte firme pentru ca, sunt convins, chiar daca aceasta poveste ar fi lipita pe geamul tuturor ghiseelor postale din tara, urmatorul client care ar pati exact la fel cu satmareanul nostru, ar fi pus sa stringa cioburile cu matura si farasul. Ca doar, daca nu-ti convine cum esti tratat, nu poti sa te duci la firma concurenta devreme ce ea nu exista. Asa ca, angajatii Postei Romane ce are monopolul serviciilor postale, se coporta cu clientii cum "vrea muschii lor", iar acestia trebuie sa suporte in continuare cozile la care se sta si cite o ora sau chiar mai mult, tonul rastit al functionarelor, umilintele si toate celelalte si sa spere. Sa spere ca, intr-un viitor cit de cit apropiat, Posta Romana se va privatiza, iar angajatilor li se va insufla, cu sau fara voia lor, principiul ce functioneaza in toate tarile, la toate firmele de prestari servicii: clientul nostru, stapinul nostru.

Un summit cind umflat cu pompa cind redus la sedinta de asociatie de bloc

Inainte cu vreo doua saptamini de summitul NATO de la Bucuresti, mass media centrala, atit cea scrisa cit si audio-vizuala, in 90% din spatiile alocate intrunirii s-a lamentat pe tema coridorului unic, s-au vaicarit de cit de greu vor circula bucurestenii pe arterele pe care se vor deplasa coloanele oficiale si s-au dat de ceasul mortii de cit de mare tragedie va fi. Consider toate acestea lamentari a fi manipulare deoarece, aceeasi mass medie centrala arata, respectiv scrie, cel putin odata la o luna-doua, despre cit de catastrofal este traficul la orele de virf prin capitala. Si asta fara summmit NATO.

Apoi, in timpul intrunirii si imediat dupa, unele televiziuni sau cotidene centrale, in bunul obicei romanesc, au sarit cind in extrema adulatiei importantei intrunirii, cind in cea a reducerii acesteia la o sedinta a unei asociatii de bloc. Desigur, nu aceleasi mijloace de comunicare in masa, ci pe rind, dupa deja conscrata formula "o anumita parte de presei". Nici unul nu a incercat sa prezinte sau sa analizeze cu calm, cu masura si cu bun simt, ce s-a intimplat la Bucuresti, ce s-a reallizat, cu ce s-a ales Romania dupa acest summmit. Prin urmare, ce sa inteleaga romanul care n-a beneficiat, precum bugetarii din capitala, de o minivacanta pe care si-au petrecut-o fie la munte, fie la mare, relaxindu-se, n-a avut timp sa stea cu ocii pe sticla sau pe LCD ca sa vada cu ochii proprii si personali, sau auda cu urechile proprii, ce si cum, ci a lucrat dupa program normal?

La fel de haotic si dintr-o extrema in alta s-a procedat, si cu asa-zisii anarhisti deosebit de periculosi. Intr-o zi, Politia si Jandarmii intra peste ei intr-o hala in care nu stiu cum ar fi putut deranja summitul, ii ia la intrebari si la bastoane, iar a doua zi, cu multa aferenta si politete, le asigura buna desfasurare a deplasarii la Spitalul in care se aflau doi dintre ei, pentru a-si scoate certificat medico-legal. 

Concider ca, intr-adevar, summitul a fost important pentru tara noastra, ca intrunirea va duce, daca nu la altceva, cel putin la ridicarea prestigiului Romaniei sau, in cel mai rau caz, va face ca de la summit incolo, marile agentii de presa sa nu mai spuna "... La Budapesta,in  capitala Romaniei". In mod cert, importanta lui nu se va limita numai la atit.

Calare pe data si doar in loc de numai

Imediat ce au aparut primele materiale in mass media centrala in care data nu mai era definita prin "in" XX martie ci cu pe XX martie si "doar" in loc de "numai", am vrut sa ptoresteze dar pe vremea aceea, adica acum 4-5 ani, nu era la moda blogul. "Inventia" cu "pe" si "doar" a celor din mass media centrala cred ca vine din infatuare. Cum sa fie un ziarist din capitala in data de...ca orice om de rind cind el este pe data, calare pe data, stapin pe data. In majoritatea limbilor, data de exprima prin "in data de XX martie" si nu pe data de XX martie, dar nici asta nu i-a interesat pe cei care au "inventat" noua "formula". De altfel, "pe data de..." chiar suna cumva fals in limba romana. 

In ce priveste inlocuirea lui numai cu doar, cred ca cei din mass media centrala pus si simplu au facut-o din prostie si fara discernamint, pentru ca "doar" apare pe alocuri precum nuca-n perete.

La un talk-show al lui Calinescu, un politist cu grad mare a folosit incorect pluralul, iar calinescu a comentat: "E grea limba romana, domnule...!". Aceasta poate fi concluzia si in cazul lui "pe" si "doar".

taxa auto

Se bate atata moneda pe taxa auto incat nici nu prea iti mai vine sa spui nimic, scarbit fiind de multele neadevaruri spuse de oficiali, incepand cu presedintele Basescu si terminind cu ministrul Vosganian. Nici un oficial nu ne spune ca de fapt, Comisia Europeana nu prea negociaza dupa ce a luat o hotarare. Presedintele Comisiei de taxe si impozite, Kovacs Laszlo este maghiar. Ungaria si Polonia au renunta la taxa auto pe care si ele si-au crerat-o imediat dupa aderarea la UE, ba chiar au anunat ca vor returna banii incasati. Si atunci, cine mai crede ca UE respectiv Comisia Europeana va permite ca in Romania sa se mentina o astfel de taxa, indiferent de modificarile aduse. Si in plus, CE vrea sa supuna dezbaterii Parlamentului European un proiect de hotarare privind o taxa unica ecologica pentru toti posesorii de masini din UE care, oricum, va fi de un nivel suportabil, nu ca cea romaneasca in cea mai buna varianta a ei.

Si apoi, motivarea ei ecologice nu are nici o logica pentru ca, o masina de 3-4-5 ani adusa din Germania de pilda, polueaza oricum mai putin decat o Dacie de 20 de ani, iar astfel de Dacii circula cu sutele de mii pe soselele tarii noastre. Iar daca este vorba despre o taxa ecologica, atunci aceasta trebuie pusa pe toate masinile inmatriculate in Romania, nu numai pentru cele aduse de afara.

Oricum, in cateva luni se va clarifica totul, taxa va fi anulata, daca nu de acest guvern, de cel ce va veni sau de Curtea Europeana de Justitie, pentru ca toate semnele asta arata, c a acolo vom ajunge daca nu o "lichidam". 

Blogul nu este, totusi, un jurnal

Gandul de a avea si eu un blog, de a fi "in rind cu lumea", ma bate de aproape un an. Dar, mai intii,m-am documentat temeinic citind citeva zeci de bloguri. Unele mi-au placut, altele mai putin. Si, in general, cele care nu mi-au placut sunt cele pe care autorii lor le confunda cu un jurnal. 

Dupa parerea mea, blogul nu este, totusi, un jurnal. Pe blog nu trebuie, cred eu, sa-ti impartasesti toate frustrarile sau elucubratiile - pe cine intereseaza asa ceva? -, nici nu trebuie sa injuri pe cineva anume sau viata in general, si nici sa scrii zilnic cite ceva. Pe blog, cred eu, trebuie sa scrii atunci cind ai ceva de spus, atunci cind ai o opinie proprie despre un eveniment sau despre orice altceva. Pe blog cred ca trebuie sa scrii numai despre ceva ce poate interesa si pe altcineva decit pe tine. Pe unul dintre blogurile pe care le-am citit am gasit si propozitii de genul "Azi dimineata m-am trezit prost dispus". Pe cine intereseaza cum s-a trezit autorul?

In fine, pe blog nu au loc nici expresii sau cuvinte triviale, cred eu, si nici fraze scrise numai de dragul de a le scrie sau de dragul de a spune "Am scris si eu pe blog".

Prin urmare, eu voi scrie aici numai atunci cind voi simti nevoia sa-mi exprim o parere despre ceva anume. 

Pina atunci, ramineti cu bine!