Un PSD cu glaucom pe buza prapastiei

Dupa doua saptamini si un pic in care guvernul - vorba vine ca e guvern, cind in fapt e asa, un grup eterogen de interese "ciolaniste" - s-a jucat de-a negocierea cu partenerii sindicali, dupa ce premierul cu numele - adevaratul premier si sef a tot ce inseamna institutie in Romania este "geniul din Carpati, de pe Dunare si de pe Balta ruseasca", Basescu - a anuntat ca bugetul e gata dar nu este de fapt gata, ca mai negociaza, ca nu mai negociaza, iata ca Boc cel mic a comis-o. La semnalul lui Basescu, adica dupa ce acesta a aruncat fumigena numita Sterling Resources, piticul parasutat in funcia de premier fara voia lui, ba chiar fara stiinta sa, a depus bugetul. S-a strecurat tiptil - de aplecat n-a fost nevoie sa se aplece - pe sub geamul ghiseului paznicului uneia dintre portile din spate ale Parlamentului intr-o zi de vineri in care toti deputatii si senatorii sunt in teritoriu, a "penetrat" unul din birouri, a pus bugetul pe masa, iar de primire a semnat probabil o femeie de servici. Dar, URA!, bugetul a fost depus la Parlament. Si va fi aprobat probabil intre doua pauze de respiratie, iar in cazul in care vreunul dintre parlamentarii straveziei de subtiri Opozitii va incerca sa spuna ceva pe marginea capodoperei basesciene, i se va spune, in mod sigur: Ciocu' mic, ca noi suntem la guvernare!
Prea cuminte si necuvintator sta marele presedinte, sultan, han, "intelept conducator", geniu din Carpati si din Balta ruseasca numita Marea Neagra pentru a nu coace el ceva. Nu pot sa cred ca tace pentru ca face treaba despre care singur a vorbit, cu unul dintre "licurici". Desigur, fumigena aruncata pentru ca valetul, portavocea, Yes Man-ul, ecoul, etc Boc, sa poata sa-si depuna "icrele" in Parlament a fost doar asa, o miscare de incalzire. El se pregateste probabil de una ampla, menita a cutremura planeta, sau doar de a mai da un brinci nefirestii Aliante, adica partii adverse a acesteia, PSD-ul. Iar Geoana ride ca un (vezi caracterizarea lui Iliescu), face tumbe in fata "prealuminatului" si nu-si da seama ca orice declaratie, miscare, votare, negociere si deci, orice alt pas pe placul Basescului, nu poate fi altceva decit inspre pierzania partidului pe care zice si crede ca-l conduce.
Este ceva asemanator orbului care, tinut de mina de bilbiit, ajunge la un pas de buza prapastiei. Iar bilbiitul - adica toti cei ce-i spun adevarul in fata, toti cei ce-i atrag atentia supra pericolului de a se trezi ca PSD-ul nu mai exista, si este vorba despre oameni de valoare atit din interiorul formatiunii cit si de analisti independenti - ii striga orbului care continua sa inainteze: Hei, stai, stai...tirziu!

Nu uitati: Somnul natiunii naste monstri!

In timp ce tarile europene cu adevarat democratice si-au intocmit programe de criza inca de la sfirsitul anului trecut, noul guvern roman, struto-camila nascuta dintr-o alianta impotriva naturii, firii si logicii, a intocmit un proiect de program anticriza dupa chipul si asemanarea sa. Atentie, la inceput de februarie, avem doar un proiect de program iar buget, ioc. Iar proiectul este un amalgam de masuri de dreapta cu masuri de stinga, asezonate cu intentii de masuri - ca de pilda cea cu cumulul pensiei cu salarul - care nu se stie daca vor fi puse vreodata in practica, asta ca sa nu mai vorbim despre lipsa totala a estimarilor privind efectele lor. Cele mai multe dintre masurile insiruite in proiectul anuntat de guvern ca fiind masurile care vor "ucide" criza din Romania in citeva luni, iar anul viitor va curge lapte si miere, ii apartin adevaratului premier, presedinte, sef suprem al armatei, sef al serviciilor speciale, al ministerelor luate unul cite unul si a orice misca-n tara asta, vajnicul Poppeye Marinarul, si nu unor economisti de marca - de care avem destui in tara, ca de pilda Ilie Serbanescu, Liviu Voinea, Valentin Lazea, acestea fiind numai trei exemple - si asta ca su nu mai vorbim despre cele lansate de mediul de afaceri. Atotstiutorul negociaza cu partenerii sociali - singurii pe care nu-i poate speria cu coperti de dosare DNA pentru ca au in spate mase mari de oameni, lilderii sindicali, au fost cei ce au avut curajul sa-i spuna verde-n fata: "Mucles! Nu tu trebuie sa negociezi cu noi" (desigur, furmularea a fost mai civilizata dar asta a fost sensul) - si da ordine guvernului, iar in acest timp, criza danseaza frenetic si fara griji in curtile firmelor si in buzunarele romanilor. "Romani dormiti linistiti! Atotstiutorul vegheaza".
De parca n-ar fi de ajuns teama romanilor de criza si jalea celor care au fost deja muscati de ea, de la inceputul anului, peste Romania ploua cu nenorociri, ploua cu infractiuni (vezi armele furate de la Ciorogarla, vezi asasinatul de la Brasov, vezi "razboiul" bandelor de la Craviova si din alte parti, vezi infatuarea si suguramta interlopilor dusa pana la paroxism), de parca cineva ar dori cu tot dinadinsul ca cel putin 99,99% dintre romani sa strige la unison: "Sa schimbam Constitutia! Sa vina dictatorul sa faca ordine!". De parca noua lege care a dat liber la ascultarile telefoanelor, sms-urilor, mail-urilor, oricarui semnal acustic si in general convorbirilor, n-ar fi un pas catre controlul total al locuitorilor Romaniei. (S-a invocat Directiva europeana dar, de ce alte state nu o aplica si nu patesc nimic). Iar memeoria colectiva se pare ca este mai scurta decit credem, caci toti romanii de peste 35 de ani isi pot lesne aduce aminte ce au trait inainte de '89, cum au fost umiliti, infometati, inchisi intre granite, cenzurati pina si in propria casa, ascultati pina si in dormitoare, tinuti in frig si in intuneric, obligati sa faca numai ceea ce li se spunea si asa mai departe.
Desigur, imi vine greu sa cred ca s-a ajuns pina aici, ca toate aceste nenorociri au fost si sunt declansate cu bunastiinta si cu un scop bine definit, dar samanta indoielii e acolo, in suflet, si doar o revenire la normal cit mai rapida, adica instaurarea unui adevarat stat de drept, reinstaurarea domniei legii si ordinii - pina acum, desi nu in toate zonele tarii si nu asa cum ne-am dorit si cum se intampla in tarile vestice, a existat o relativa domnie a legii si ordinii -, urmata de un rezultat firesc la alegerile prezidentiale ar putea s-o faca sa nu incolteasca. Daca insa se va repeta "Duminica Orbului", cei ce vor fi pus stampila fara sa ia in seama ce se intimpla, ce se urmareste, se vor trezi inchisi din nou in colivie (cel putin ca inainte de 2007 in ce priveste granitele si inainte de 1989 in ce priveste viata de zi cu zi din tara), dupa care vor tinji, striga, urla, in desert dupa libertate, dupa o viata normala. Acestia nu trebuie sa uite cuvintele (chiar parafrazate) ale lui Goya "Somnul natiunii naste monstri".